Colposcopia

Reprezintă o metodă de examinare a colului uterin care se efectuează cu ajutorul unui microscop special, numit colposcop. Ea este utilă în examinarea mucoasei care acoperă colul pe suprafaţa lui situată în vagin (denumită “exocol”). Spre deosebire de exocol, canalul endocervical se poate vizualiza şi examina colposcopic numai în anumite situaţii, respectiv la persoane la care orificiul cervical extern permite o manevră suplimentară de utilizare a unui specul de endocol (de obicei tinere care au născut pe cale naturală) şi numai în porţiunea iniţială a acestuia.

Un element anatomic important de vizualizat și examinat colposcopic este joncțiunea scuamo-cilindrică ce reprezintă zona de graniță dintre două tipuri de țesuturi de la nivelul colului uterin: epiteliul scuamos și epiteliul glandular. Joncțiunea scuamo-cilindrică reprezintă locul în care debutează procesele precanceroase.

  • Colposcopia este definită ca “satisfăcătoare” atunci când pune în evidenţă joncţiunea scuamo-cilindrică şi “nesatisfăcătoare” atunci când joncţiunea scuamo-cilindrică este situată în endocol şi nu poate fi examinată.
  • Colposcopia impune simultan cu examinarea colului uterin și evaluarea mucoasei vaginale şi a vulvei.

Cînd se recomandă examenul colposcopic?

Colposcopia este indicată de medicul ginecolog atunci când examenul citologic Babeş-Papanicolau indică o atipie sau când aspectul colului la examenul ginecologic obişnuit semnalează o problemă care necesită o evaluare mai detaliată.

Tehnica

  • Examenul colposcopic durează între 10 şi 20 de minute şi nu este nedureros.
  • Iniţial, colposcopia decurge identic cu recoltarea citologiei: colul uterin este pus în evidenţă cu ajutorul unui specul vaginal.
  • Medicul care efectuează colposcopia se poate uita direct în microscop sau pe un monitor care preia imaginea video în mişcare şi în timp real. Imaginea poate fi în cazul videocolposcopiei vizualizată simultan de către medic și pacientă (dacă aceasta dorește).
  • Aspectul colului este vizualizat după badijonarea colului inițial cu ser fiziologic apoi cu o soluţie diluată de acid acetic şi la final cu soluţie Lugol (iodată).
  • In funcție de aspectul colposcopic imaginile pot fi încadrate în trei categorii:

Biopsia de col uterin

Atunci când la colposcopie se identifică prezenţa unor zone anormale este necesară prelevarea unui fragment de ţesut (biopsie) pentru examen histopatologic. De obicei, se efectuează în prealabil o anestezie locală. După biopsie este posibilă sângerare redusă și de scurtă durată.

Electrorezecția cu ansa diatermică (ERAD)

ERAD este un procedeu de diagnostic și tratament pentru leziunile colului uterin. Constă în îndepărtarea prin rezecție cu ajutorul unei anse diatermice, a leziunilor precanceroase de la nivelul colului uterin identificate prin colposcopie. Este important ca întotdeauna această intervenție să fie efectuată sub ghidaj colposcopic pentru a avea garanția unei excizii complete a țesutului afectat.

Intervenția se recomandă a fi efectuată după terminarea menstruației, în absența tratamentelor cu medicamente anticoagulante (cum ar fi Aspenter sau Trombex).

Procedura se efectuează cu anestezie locală, nu necesită spitalizare, durata intervenției fiind de 10-20 de minute. Procedura se poate efectua în centre medicale și doar în situații speciale se recomandă spitalizare. Țesutul excizat se trimite către laboratorul de anatomie-patologică pentru interpretare iar conduita ulterioară se va stabili în funcție de rezultatul histologic al piesei, eliberat de către medicul anatomo-patolog.

În timpul procedurii, unele femei resimt crampe abdominale sau senzație de presiune, fenomene care sunt însă pasagere și dispar în câteva minute.

Ce complicații pot să apară după ERAD?

ERAD este o procedură chirugicală sigură. Există uneori însă riscul de apariție a unor complicații precum:

  • Infecție
  • Sângerări genitale

Recomandări după ERAD

  • Evitarea dușurilor vaginale, raporturilor sexuale, a tampoanelor interne patru săptămâni după procedură
  • Pot apărea scurgeri vaginale, seroase sau sero-sanguuinolene în primele 2-4 săptămâni după intervenție
  • Se recomandă un consult ginecologic la un interval de 4-6 săptămâni de la intervenție pentru a verifica cicatrizarea colului uterin.

Când să contactezi medicul după ERAD

  • Sângerări mai abundente decât menstruația obișnuită
  • Febră
  • Scurgeri vaginale urât mirositoare
  • Dureri abdominale importante